Comparatia caracteristicilor celor trei arme
| FLORETA | SPADA | SABIE | |
 |  |  | |
| Lungimea totala maxima | 110 cm | 110 cm | 105 cm |
| Lungimea totala maxima a manerului | 18 cm | 18 cm | 17 cm |
| Greutate totala | 500 g | 770 g | 500 g |
| Forma cochiliei | Forma de farfurie (montare excentric neautorizat) | Forma de cupa, muchie circulara (montare excentric autorizat) | Forma plina, dintr-o singura bucata, foarte neteda |
| Diametrul cochiliei | 12 cm | 13,5 cm | 15 cm |
| Lama | Usoara si flexibila | Rigida | Usoara si flexibila |
| Maner | Ortopedic (pistol) sau drept (francez, foarte rar in competitii) | Ortopedic ( pistol ) sau drept (francez) | Drept |
| Sectiune | Dreptunghiulara | Triunghiulara | Triunghiulara in partea tare a lamei si dreptunghiulara in partea slaba |
| Varf | Pointe d`arret | Pointe d`arret | Repliat |
| Mod in care se dau tusele | Impungere (presiunea necesara pe varf: 500g) | Impungere (presiunea necesara pe varf: 750g) | Impungere, tais si contratais |
| Suprafata valabila |  |  |  |
| Tusa dubla | Nu (prioritate atacul) | Da | Nu (prioritate atacul) |
| Lampa alba (tuse nevalabile) | Da | Nu | Da (echipament defectuos) |
SPADA
Ca si floreta, spada este o arma de impungere: atacurile se executa numai cu varful. Este cea mai grea din cele trei arme(770 gr). Este derivata din rapiera, o spada cu lama lunga si fina, aparuta la sfarsitul secolului al XV – lea, folosita initial pentru dueluri. Numele armei vine din franceza (épée). Suprafata valabila este intregul corp, inclusiv masca, manusa si adidasii.
Pentru spectatori, este cea mai simpla arma de inteles. La spada nu exista prioritate, primul care loveste puncteaza. Pentru a aprinde lampa aparatului de scrima, presiunea asupra varfului armei trebuie sa fie mai mare de 750 g pentru o perioada mai mare de 2 ms. Cand cei doi tragatori sunt loviti in acelasi timp (in mai putin de 40 ms, adica 1/25 s) este vorba de o lovitura dubla si se pune punct pentru ambii tragatori.
Deoarece la aceasta arma nu are prioritate atacul, ritmul unui asalt la spada poate sa fie foarte lent: ambii scrimeri se observa reciproc, pe o perioada indelungata de pregatire, pentru a gasi o bresa in jocul adversarului. Tragatorul care conduce pe tabela, poate sa “gestioneze” asaltul prin tuse duble. Pentru a evita pasivitatea excesiva, a fost introdusa regula de “lipsa de combativitate evidenta” sau “non-combat”: daca un minut se scurge fara lovitura sau daca exista o distanta excesiva ( mai mare de un pas-fandare) mentinuta pentru mai mult de 15 secunde, meciul se opreste si se trece la urmatoarea repriza.
FLORETA
Floreta este o arma de impungere: atacurile se executa numai cu varful. Suprafata valabila de lovit se limiteaza la trunchi, inclusiv partea de jos a mastii (baveta), cu excluderea membrelor si capului. Partea valabila este formata dintr-o vesta electrica (lamé), confectionat din tesatura conductiva. Numele armei vine din franceza (fleuret) si este dezvoltata din armele de antrenament ale sfarsitului secolului al XVI – lea in Franta si Italia, cu varf bont sau pliat, protejat cu o bucata de panza (“butonul”). La acea vreme nu exista masca, motiv pentru care contraatacurile si loviturile spre fata erau interzise pentru a evita accidentarile.
Tusa este atribuita cand unul dintre cei doi tragatori a lovit pe suprafata valabila. In schimb, lovitura care ajunge pe suprafata nevalabila nu aduce nici o tusa. In prezent, in competitii, se foloseste un aparat electric care determina materialitatea tusei: se aprinde o lampa colorata (verde sau rosie) când tusa este valabila sau o lampa alba cand tusa este nevalabila (la floreta si sabie). Pentru a aprinde orice lampa a aparatului de scrima, presiunea asupra varfului armei trebuie sa fie mai mare decat 500 g (greutatea unei florete) pentru o perioada mai mare de 14 ms. Atat floreta cat si sabia sunt arme conventionale: orice atac trebuie sa fie parat sau eschivat complet ; cand cei doi tragatori sunt loviti in acelasi timp, cel ce a executat atacul primul are prioritate. Daca ambii tragatori executa atacul in acelasi timp (simultan) nu se pune tusa niciunui tragator. La ambele arme se interzice protejarea si substituirea suprafetei valabile cu o alta parte a corpului prin acoperire.
SABIA
Spre deosebire de floreta si spada, sabia este o arma de impungere, de tais si de contratais : tusele se pot executa cu varful si cu ambele laturi ale lamei. Ca si la floreta , sabrerul poarta un lamé (vesta electrica). Aceasta arma este derivata din sabia usoara creata in Italia la mijlocul secolului al XIX – lea pentru dueluri. Suprafata valabila de lovit cuprinde partea superioara a corpului, mai exact, trunchiul, bratele, manseta manusii si masca.
Miscarile fiind extreme de rapide la sabie, un asalt de sabie este grea de inteles publicului larg. Cu toate acestea, miscarile pot fi foarte spectaculoase. Din cauza regulii de prioritate, atacul prevaleaza asupra apararii.